Tag Archives: criza de sarcina

Press release: The March for Life 2017 in Romania: 110,000 de participants in 138 cities

PHOTO: A young volunteer carries a pro-life sign with a pregnant woman at the March for Life 2017 in Bucharest on March 25th, 2017. The drawing shows the woman saying “MY body, MY choice”, while her baby is drawn saying: “MY body, YOUR choice, Mommy”. On March 25th, 2017, 138 cities across Romania and 149 cities from the Republic of Moldova organized the March for Life 2017 – “Help the mother and child! They depend on you”.

 

Studentipentruviata.ro, March 27th, 2017 – On March 25th, 2017, 138 cities across Romania and 149 cities from the Republic of Moldova organized the March for Life 2017 – “Help the mother and child! They depend on you”.

The March for Life has been at its 7th national edition.

The number of participants from Romania was around 110,000. The cities with the biggest turnout have been Bacău (10,000 participants), Oradea (11,000 participants) and Bucharest (8,000 participants). The total number of participants in the Republic of Moldova is still being updated.

Compared to the 2016 edition, the number of organizing cities has risen by 26% (in 2016 in Romania were 110 organizing cities), while the number of participants has risen by almost 50% (in 2016 there were around 75,000 participants in total).

For the first time in the history of this movement, the March for Life 2017 in Bucharest was streamed live on Facebook by Prodocens Media and Trinitas TV.

The March for Life 2017 was the crowning piece in a series of pro-life events entitled the Pro-Life Month 2017. The theme “Help the mother and child! They depend on you” has provided the opportunity to debate the necessity, possibility and efficiency of supporting women in pregnancy crisis.

The most important solutions proposed, among other, in order to support women in pregnancy crisis are establishing counseling cabinets specialized in pregnancy crisis and granting a pregnancy allowance starting from the 14th week of pregnancy (which represents the legal limit for getting an abortion on demand in Romania).

In addition to more a consistent number of participants, this year’s event also sparked heated debate online. People shared on social media their life experiences involving pregnancy crises they overcame, traumas of abortions they regretted, the joy of childbirth, adoption as an alternative to abortion. All showed that, when help is provided, an unwanted pregnancy can lead to accomplished motherhood and a thriving life for the child.

The Pro-Life Month and the March for Life are apolitical and non-confessional, but they encourage participation of all religious denominations and political organizations. They do not demand a legal ban on abortion, and they do not support any form of violence against the woman. The pro-life activities they organize raise awareness on the reality of pregnancy crisis, educate about the scientific truth that life begins at conception and promote a supportive attitude towards women so that they can give birth to the life they are carrying in their wombs.

These events do not have a single organizer nation-wide, but rely instead on independent organizers who represent different local pro-life organizations and institutions. In some of the 138 cities, the march was held on the 24th or the 26th of March.

Many cults issued press releases in support of the March for Life or participated to it through their representatives: The Romanian Orthodox Church, The Catholic Church in Romania, The Romanian Church United with Rome (Greek-Catholic), The Baptist Christian Cult, The Christian Evangelical Church of Romania and the Pentecostal Christian Cult.

The Association “Studenţi pentru viaţă”
marsulpentruviata.ro
#marsulpentruviata2017

Read also The press release of the March for Life 2017 – “Help the mother and child! They depend on you”

Read also Why abortion supporters have drawn dozens of obscene slogans along the route of the March for Life in Bucharest, Romania?

Interactive map of organizing cities:

Bucharest March for Life 2017 highlights, including DRONE filming:

LIVE STREAMS from Bucharest:


PHOTO gallery:

ABOVE: The March for Life 2017 in Bucharest: 8,000 participants

ABOVE: The March for Life 2017 in Bacău: 10,000 participants

ABOVE: The March for Life 2017 in Oradea: 10,000 participants

ABOVE and BELOW: The March for Life 2017 in Iasi

Photo: Oana Nechifor

ABOVE: The March for Life in Sibiu: 1,000 participants

ABOVE and BELOW: The March for Life 2017 in Cluj-Napoca: 1,500 participants

ABOVE: “Women deserve more than abortion” and “March for Life Logo” signs

ABOVE: Rainbow signs with the writing: “We are the pro-life generation”

ABOVE: Sign “Pro-Life Pro-Woman Pro-Family” surrounded by “Pro-Life” temporary tatoos

ABOVE: “I AM LOVE” pro-life sign

ABOVE: The 700 participants to the March for Life 2017 in the north-eastern town of Vicov form the word “VIAŢĂ” (which means “LIFE” in Romanian)

 

Share

VIDEO: Deputatul Daniel Gheorghe, Marșul pentru viață 2017, București: „Să înțelegem criza de sarcină. România are dreptul să transforme această situație într-o prioritate națională, pentru că reprezintă o problemă de securitate națională”

 

Susțin cu toată puterea mea această cauză a vieții. Felicit pe cei care sunteți prezenți și pe organizatori și pe reprezentanții cultelor religioase care au vorbit foarte frumos despre ceea ce înseamnă viață.

În primul rând, toate drepturile despre care vorbim astăzi provin din dreptul la viață. Dacă vom citi Constituția Statelor Unite sau Carta Universală a Drepturilor Omului, vom vedea cum tot ceea ce înseamnă drepturi și libertăți umane, personale și cetățenești derivă din dreptul fundamental la viață. A rupe omul de acest drept la viață este un act total inuman și un act anti-creștin, îmi permit să spun.

De asemenea, în istoria noastră nu trebuie să uităm un fapt: această cultură împotriva vieții a fost inoculată de regimurile de tip totalitar. Practica avortului a fost introdusă prima dată de Lenin, în Rusia sovietică, de Hitler, în Germania nazistă, și în România comunistă, în 1957, în timpul dictaturii bolșevice, de către cei care veniseră pe tancurile sovietice și au impus regimul criminal comunist, cei care ne-au băgat bunicii și străbunicii în închisori. Așadar, nu există nimic democratic în a susține și a dezvolta, a prolifera și a promova ceea ce înseamnă avortul.

Așadar, atunci când susținem viața, trebuie să facem diferența, trebuie să ne gândim la ceea ce înseamnă omul în esența sa, omul care are acest drept fundamental la viață. Iar această ideologie, îmi permit să spun antiumană, a avorționismului, vine și ne spune că acest copil nenăscut este un „fetus”, ca și cum am vorbi de larva unei insecte. Apoi, se vorbește foarte despre drepturi, de decizia asupra propriului trup, dar uităm un aspect: libertatea personală, libertatea de a face tot ce-ți dorești cu propriul trup presupune și responsabilitate.

Nu putem rupe libertatea de responsabilitate. Așadar, dacă am avea în casa noastră o altă persoană, cum este acest copil nenăscut, nu am putea, conform legii și moralei, să dispunem de viața sa, de drepturile sale, de libertatea sa, de bunurile pe care le-ar deține acea persoană care ar locui cu noi. Așa este și în această situație.

Este foarte important să înțelegem ce înseamnă astăzi criza de sarcină. România are dreptul să transforme această situație într-o prioritate națională, pentru că  reprezintă o problemă de securitate națională și o chestiune din care derivă marea criză morală și spirituală în care ne adâncim.

Este păcat ca o țară profund creștină, ca o țară de oameni buni, cu frica de Dumnezeu, cu oameni care au fost crescuți și educați cu valorile familiei, să fie campioană europeană în ceea ce înseamnă avortul.

Cred că în acest moment este nevoie de investiții substanțiale în prevenirea crizelor de sarcină. Vedem de foarte multe ori cum acești oameni nu au acces la informații, la resursa medicală care ar putea să îi ajute să depășească această situație. Procedura consilierii ar fi foarte importantă în acest moment. Din păcate, astăzi în România este neglijată această investiție investiția în prevenția crizei de sarcină este fundamentală. Avem nevoie în primul rând de educație, prin care să înțelegem că avortul nu e o metodă terapeutică și că este cauza unor traume personale și familiale deosebite. Avem nevoie de un sistem de sănătate care să țină la ceea ce înseamnă drepturile copilului nenăscut și drepturile mamei cu adevărat. Avem nevoie de centre care să se ocupe strict cu această problemă și care să o trateze în mod serios. În aceste centre este nevoie de trei paliere:  palierul medical, palierul spiritual, reprezentat de teologi și de Biserică, și  palierul psihologic. Doar dacă le unim putem rezolva această situație

Mă tem că lipsa acestor măsuri de educație și de sănătate reprezintă una dintre cauzele pentru care România a devenit un exemplu negativ în ce privește criza de sarcină la scară mondială.

Haideți să avem curaj și să mărturisim, să îndrăznim și să spunem lucrurilor pe nume: este timpul să acționăm, este timpul  să apărăm viața și să nu mai cultivăm aceste practici care, de fapt, duc la tragedii și la dărâmarea eșafodajului moral al unei nații. Să ne gândim la ceea înseamnă pentru mame, pentru familii, această criză, această traumă.

Să dea Dumnezeu să avem parte de o Românie care să nu mai fie campioană la avorturi și de o Românie în care drepturile copilului nenăscut, cu suflet dat de Dumnezeu de la concepție, să fie cu adevărat respectate. Nimic nu e mai barbar decât să calci în picioare și să nu respecți dreptul la viață al tuturor, indiferent dacă sunt tineri, bătrâni, bolnavi sau sănătoși, dacă sunt în burta mamei, dacă sunt copii sau oameni în toată firea.

Să dea Dumnezeu să avem o Românie care să-și regăsească valorile morale și să se îndepărteze de acest flagel cumplit al avortului, care a distrus destine și a ucis pe jumătate o națiune. Dacă vom cultiva avortul în continuare sunt convins că această națiune va fi distrusă până la capăt. Să dea Dumnezeu să avem parte de o țară liberă, de o țară care respectă viața și umanitatea.”

 

VIDEO:

 

Daniel Gheorghe este deputat în Parlamentul României, din partea Partidului Național Liberal, din 2012. Cuvântul a fost rostit la Marșul pentru viață 2017 „Ajută mama și copilul! Ei depind de tine”, București, 25 martie 2017.

Marșul pentru viață 2017 s-a desfășurat în peste 285 de localități din România și Republica Moldova în 25 martie.

După ce şi-a susţinut discursul, deputatul a publicat o postare impresionantă pe pagina sa de Facebook:

Astăzi, deși nu sunt în cea mai bună perioadă a vieții mele, am avut bucuria și onoarea de a lua parte la Marșul pentru Viață. Evenimentul care a adunat, după estimările mele, în București, aproximativ 7000-8000 de persoane, a fost un model de bun-simț, demnitate, seninătate, civism și nu în ultimul rând, respect pentru lege. Îi felicit pe organizatori pentru modul exemplar în care s-a derulat marșul și mă bucur să văd unitatea în cuget, simțire și credință a tuturor bisericilor creștine în apărarea dreptului la viață și în susținerea mamelor și pruncilor. Oameni tineri, oameni vârstnici, părinți și copii au demonstrat astăzi în toată țara în favoarea mamei și a copilului și împotriva barbariei. Pe drum, am văzut cu surprindere scrijelite pe pereții blocurilor, pe pavaj și chiar pe pereții unei biserici din sec. XVII insulte și jigniri pline de ură și imposibil de reprodus la adresa Bisericii și a susținătorilor cauzei pro-viață; lucru care mi-a întărit credința că acest marș este unul profund util iar cei care iau parte la această mișcare merită tot respectul nostru. Bărbații adevărați apără viața și nu instigă la avort ! Cu Dumnezeu înainte !

 

 

 

 

Share

VIDEO: Georgeta Bărăscu, Marșul pentru viață 2017, București: „I-am spus soțului meu: eu dacă voi mai rămâne însărcinată să fii sigur că nu o să mai fac nicio întrerupere de sarcină”

Bine v-am găsit. Am emoții. Nu am știut până aseară că voi urca pe o scenă, că vor fi atât de mulți oameni aici și mă bucur că suntem atâția.

Experiența mea este că Dumnezeu m-a ajutat să aduc pe lume trei copii. Din păcate, doar doi trăiesc. După al doilea copil am rămas însărcinată de două ori – o sarcină oprită din evoluție și una am oprit-o cu voia mea, pentru că soțul meu a zis că nu suntem pregătiți să mai avem încă un copil.

Atunci când fost sub anestezie, pentru că deja aveam două operații de cezariană pe care nu le-am cerut eu, așa au cerut medicii, în fața mea aveam un tunel lung, iar la capătul lui era o lumină foarte puternică și un vânt puternic mă împingea foarte tare spre acea lumină.

În momentul acela am zis să mă scoată cineva de aici. A apărut fratele meu și m-a smuls. Când a apărut fratele meu și am început să devin conștientă, deși nu puteam să deschid ochii spuneam „Doamne, iartă-mă! Doamne, iartă-mă!” Pentru că dimineața am fost la biserică, iar după amiază am fost să fac întrerupere de sarcină, ceea ce nu aș mai face și nu aș mai sfătui pe nimeni să facă.

Am ajuns acasă și i-am spus soțului meu: „Eu dacă voi mai rămâne însărcinată să fii sigur că nu o să mai fac nicio întrerupere.” După aproximativ 5 ani am rămas însărcinată, am adus pe lume un copil, care anul acesta o să împlinească 9 ani.

Vreau să precizez faptul că depășisem deja vârsta de 40 de ani și am avut prieteni pro și contra [avortului]. Inclusiv soțul meu nu m-a susținut pe timpul sarcinii. Sunt mândră de copiii mei amândoi și de cel de-al doilea, care acum va împlini 9 ani. Este un copil silitor la învățătură, cu o înțelepciune aparte.

Mesajul meu pentru toți oamenii, femei și bărbați, este să sprijinim femeile care doresc să aducă pe lume copii, să le dea șansa la viață și să ne iubim unii pe alții. Să ne sprijinim unii pe alții și să mergem cu Dumnezeu înainte. Îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dăruit.

VIDEO:

Marșul pentru viață 2017 „Ajută mama și copilul! Ei depind de tine”, București, 25 martie 2017

Marșul pentru viață 2017 s-a desfășurat în peste 285 de localități din România și Republica Moldova în 25 martie.

 

Share

23 martie, conferință cu Dr. Ionel Cioată – „Sprijinim viața? O întrebare pentru doctori, familie și societate”

De cele mai multe ori finalul fericit al unei crize de sarcină depinde de cineva care să fie alături de femeia însărcinată și să spună: „Voi fi alături de tine! Te voi ajuta să crești acest copil!”. Când nu e cineva în preajmă, avortul pare a fi singura soluție.

Joi, 23 martie, la ora 18.00, vă invităm în Amfiteatrul I.G. Coman al Facultății de Teologie „Justinian Patriarhul” din București să răspundem împreună cu invitatul nostru, doctorul Ionel Cioată, la întrebarea: „Sprijinim viața?”. Este o întrebare pentru familie, doctori și societate.

Doctorul Ionel Cioată este medic primar obstetrică-ginecologie, în Timișoara.

Share

Părinții lui Finley sunt recunoscători pentru salvarea fetiței lor, datorită efectelor reversibile ale pilulei avortive

Summer, când l-a cunoscut pe cel care acum îi este soț (Jason), tocmai absolvise liceul, și era foarte pasionată de competițiile de rodeo. Părinții ei sperau ca ea să înceapă facultatea. Și Jason plănuia să facă același lucru. Doreau să-și obțină o diplomele. Când cei doi au început să iasă împreună, tatăl lui Summer nu a fost de acord. Motivul îl reprezenta diferența de vârstă dintre ei. Când Summer a rămas gravidă, știa că nașterea unui copil ar aduce și mai multă tensiune în relația cu părinții săi.

”Pendulând între școală, serviciul meu, caii mei și iubitul meu eram în întregime ocupată”, Povestește Summer în videoclipul său de pe Youtube, intitulat „Viața după avort. Povestea miraculosului nostru bebeluș.”. Apoi continuă: „Mai mult, a trebuit să plec din oraș pentru a pregăti un spectacol cu cai. Am avut senzații de greață tot timpul, iar ciclul nu mi-a venit. Am fost sigură că sunt însărcinată”.

La întoarcerea acasă, după spectacolul hipic, a făcut imediat două teste de sarcină. Amândouă au ieșit pozitive. Summer a început să intre în panică.

,,Cum voi mai putea eu să particip la rodeo acum?! Ce va zice lumea despre mine?! Ai mei au să mă OMOARE! Încă nu sunt pregătită să fiu mamă!” și-a spus ea.

Chiar dacă îi era teamă, i-a dăruit lui Jason unul din testele de sarcină. L-a împachetat frumos ca un cadou și i l-a dat. Prima lui reacție a fost una de bucurie. Însă, această stare a trecut repede. A început să se gândească că tatăl lui Summer nu va fi deloc încântat.

Dorind să confirme sarcina, s-au îndreptat către Clinica Planned Parenthood.

„Când am deschis ușile, am găsit un șir lung de femei, de toate vârstele”, povestește Summer. ,,Plutea în aer mirosul inimilor zdrobite. Însă cei de acolo l-au făcut să pară ceva foarte normal. Mi-am luat un număr de ordine și ne-am așezat să așteptăm.”

Când numărul ei a fost strigat, personalul clinicii nu a vrut să-i dea voie lui Jason să o însoțească. Singură, Summer a aflat că este într-adevăr gravidă. Mai mult era în cea de-a șaptea săptămână de sarcină. A fost nevoită să-l sune pe Jason pentru a-i da vestea. Atunci au decis că nu sunt pregătiți să devină părinți și că ar trebui să facă un avort.

,,În inima mea am știut că era o greșeală” povestește Summer. ,,Nu aș fi vrut să o fac, dar m-am gândit că nu am de ales. Doctorul a sosit și a început imediat să-mi explice despre setul de pilule pe care trebuia să-l iau. Scopul acestora era avortarea fetusului. Nu mai era nevoie de nicio intervenție chirurgicală. În cele din urmă m-am convins că nu exista nicio altă opțiune. Așa că am dat tăcută din cap în timp ce ascultam instrucțiunile doctorului.”

A luat cea dintâi pilulă, care începea să elimine placenta. În acest fel se tăia accesul copilului la nutrienți. Ar fi trebuit să mai ia și alte două pilule în cursul zilei următoare. I s-a spus să se aștepte la sângerări masive și la posibilitatea de a-și vedea copilul mort.

După prima pilulă, a fost imediat cuprinsă de tristețe. În timp ce mergeau spre casă, ea și Jason plângeau, încât el a trebuit să se oprească din condus.

,,Am încercat din răsputeri să uităm ceea ce tocmai comisesem. Neliniștea a devenit atât de copleșitoare, încât a trebuit să tragem mașina pe dreapta. Știam că am făcut cea mai mare greșeală din viața noastră.”

Jason a sunat la Clinica Planned Parenthood pentru a se interesa dacă s-ar putea face ceva pentru a opri avortarea. Dar clinica le-a spus că era prea târziu și că dacă nu continuă cu următoarele două pilule, copilul poate prezenta grave malformații la naștere.

Ziua următoare, regretul și durerea au devenit și mai puternice pentru Summer. A început să resimtă crampe și dureri acute. Jason era atât de marcat psihic, încât îl încercau gânduri de sinucidere.

,,Am strigat către Dumnezeu pentru iertare și vindecare”, povestește Summer. ,,L-am implorat să ne dea o a doua șansă. De-am fi putut să dăm TOTUL înapoi…”

Jason a descoperit o consilieră online care discuta despre avorturi. A sunat-o pentru a vorbi despre problema lor. Dar când i-a spus povestea lor, ea le-a arătat că mai exista încă speranță. Încă nu era prea târziu, pentru că Summer nu luase cea de-a doua pilulă. Își puteau salva copilul. Le-a indicat numele unei femei care îi va pune în contact cu un medic, care putea realiza o anulare a efectelor pilulei avortive. Cei doi au fost foarte încântați. Ea le-a mai spus, că îi va aștepta toată noaptea, să treacă pe la birou.

Summer a primit o injecție cu progesteron. Următoarele câteva săptămâni a continuat să facă injecții acasă. Totuși, durerea era foarte mare, așa că doctorul i-a dat o doză dublă de progesteron și i-a indicat să ia vitamine prenatale. La nouă săptămâni, s-au dus la un centru local de sarcină, pentru o ecografie gratuită.

,,După ce s-a uitat puțin, medicul a găsit copilașul și a exclamat: ‘Bebelușul tău trăiește! Vezi bătăile inimii?! Dumnezeu cred că îi șoptește bebelușului tău să se miște, pentru că nu am mai văzut niciodată un copil de nouă săptămâni atât de activ!”. „Jason și cu mine am izbucnit imediat în lacrimi de ușurare și bucurie.” a povestit Summer.

Copilul lor urma să se nască de Crăciun.

Tatăl lui Summer a fost la început foarte supărat de faptul că fiica lui era gravidă. Însă curând și-a schimbat atitudinea. I-a spus lui Summer că e bucuros de alegerea pe care ei au făcut-o, de a păstra copilașul. La scurt timp, după ce le-au spus părinților, Jason și Summer s-au logodit. La scurt timp au aflat că bebelușul este fetiță. Au decis să-i pună numele Finley.

S-a născut pe 5 ianuarie și a fost un copilaș complet sănătos.

,,De când o avem pe Finley, eu și tatăl meu suntem mai apropiați decât am fost vreodată.” povestește Summer. ,,El și Jason sunt în sfârșit într-o relație bună. Toată lumea e fericită și o iubește la nebunie pe fiica noastră. Ea ne-a schimbat ÎN ÎNTREGIME viețile în bine și suntem VEȘNIC recunoscători că o avem.”

Anularea efectului pilulei avortive este posibilă, pentru femeile care au luat prima doză a pilulei avortive.

Traducerea și adaptarea: Studenți pentru Viață

Sursa: LifeNews

Share

Ce oferă un Centru pentru sprijinirea femeii însărcinate din Singapore?

Soluția pe care comunitățile responsabile față de femeile aflate în criză de sarcină au găsit-o în numeroase locuri din lume este sprijinirea instituțională prin centre de sprijin, finanțate de către donatori din comunitate. Iată prezentarea și serviciile oferite de către Centrul pentru sprijin în criza de sarcină Pregnancy Crisis Service din Singapore.

De așa ceva avem nevoie și în România!

Ne dăm seama că sarcina dumneavoastră neplanificată sau posibilitatea ei poate fi o experiență care vă depășește – este posibil să simțiți teamă, grijă, singurătate, o anumită rușine etc. Vrem să știți că suntem aici pentru dumneavoastră în această situație de criză.

 

Vă putem oferi următoarele servicii:

  • Servicii de consiliere – avem o echipă de consilieri specialiști în a te asculta și în a te sprijini în perioada de criză. Veți putea parcurge un proces care vă dă posibilitatea să ajungeți la o perspectivă mai clară a situației dumneavoastră pentru a lua o decizie informată.

  • Teste gratuite de sarcină și colaborare cu cadre medicale profesioniste – lucrăm strâns cu o serie de doctori care vă pot oferi consultații medicale dacă este nevoie (aceasta nu include tratament sau proceduri chirurgicale).

  • Intervenție către părinți – dacă aveți nevoie de ajutor pentru a spune părinților vestea că sunteți însărcinată, vă putem ajuta.

  • Asistență financiară

  • Consiliere premaritală – dacă luați în considerare căsătoria, vă putem ajuta să vă decideți dacă trebuie să faceți cest pas și cum să vă pregătiți pentru el.

  • Colaborare cu instituțiile de învățământ – dacă studiați, vă putem ajuta să discutați un plan șu școala dumneavoastră pentru ca studiile să vă fie cât mai puțin afectate.

  • Adăpost – dacă aveți nevoie de locuință sigură pe perioada sarcinii, vă putem ajuta.

  • Colaborare cu Agențiile de Adopții – dacă luați în considerare încredințarea copilului dumneavoastră spre adopție, pentru a fi îngrijit și iubit de o familie potrivită, să putem sprijini.

  • Colaborare cu consilieri juridici

  • Colaborare cu alte agenții de consiliere (personală, terapie de cuplu, consiliere familială).

Ce promite SCS:

  • Sprijin non-stop la numărul de telefon pentru situații de criză din partea voluntarilor.

  • Oferirea de ajutor fără prejudecăți, discriminare rasială, religioasă sau xenofobie.

  • Discreție – identitatea, precum și informațiile personale, rămân strict confidențiale.

  • Un număr de telefon la care puteți apela oricând pentru programări la ecografie și teste de sarcină.

Pentru a ajuta o femeie în criză de sarcină, puteți:

  • Să o ascultați

  • Să o încurajați.

  • Să NU O JUDECAȚI.

  • Să îi recomandați să ne contacteze pentru ajutor.

Date de contact:

24/7 hotline: 6339 9770

E-mail: help@pregnancycrisis.sg

Sursa: http://pregnancycrisis.sg

Traducere și adaptare: Maria Romanescu



Share

S-a deschis în Baia Mare Centrul de consiliere creștină „Piciorușe – Little Feet” pentru femeile în criză de sarcină

12

Sâmbătă, 26 noiembrie, în sala de spectacole a Casei Tineretului din Baia Mare a avut loc deschiderea Centrului de Consiliere creștină „Piciorușe – Little Feet” pentru femeile în criză de sarcină.

Centrul asigură gratuit și confidențial:
– consiliere în criză de sarcină,
– consiliere post avort,
– consiliere prenatală,
– test de sarcină și ecograf, în colaborare cu medici ginecologi,
– activități educative în școli și licee,
– seminarii și conferințe educative,
– Clubul MAMI.

Prezentarea Centrului:

Date de contact:

Tel. 0722-366565, 0733-051098
Email: picioruse.littlefeet@gmail.com

Pagina de Facebook: https://www.facebook.com/Picioruselittlefeet-211195745958315/

Share

Centrul de ajutor în sarcină din Tampa Bay valorifică puterea comunității

dep

Pregnancy Help News, 14 septembrie 2016

Ce înseamnă un centru care sprijină femeile în criză de sarcină? O serie de exemple vor aduce mai aproape de spațiul românesc un concept extrem de popular și eficient din SUA.

Am făcut un salt din credință și Dumnezeu m-a ajutat mult.”

Așa începe Jeanne Whitely povestea implicării ei în organizația Foundations of Life(Temeliile vieții, n. trad.). În prezent, Jeanne Whitely conduce această organizație de sprijin a femeilor însărcinate, care are locații multiple în districtul Hernando din Florida.

Jeanne Whitely se pregătea să-și trimită fiul ei la colegiu și se gândea unde și-ar putea investi timpul. După ce a luptat cu infertilitatea înainte de a deveni mamă, ea cunoștea importanța maternității, binecuvântarea copiilor și valoarea educării femeilor pentru acest rol foarte important.

Am decis că începutul ar fi să fac voluntariat în slujba vieții prin intermediul bisericii, iar asta a dus în cele din urmă la legătura mea cu Foundations of Life”, a spus ea.

În 2011, managerul organizației s-a pensionat și Jeanne Whitely s-a simțit impulsionată să aplice pentru această poziție.

Dumnezeu a aranjat totul și am fost angajată cu jumătate de normă. Totul a pornit de acolo și, în câteva luni de la angajare, centrul a cunoscut o creștere rapidă”.

Prima schimbare a fost în decembrie 2011, când Foundations of Life a adăugat pentru prima dată servicii de ecografie.

Odată cu creșterea numărului familiilor deservite, centrul a început să se extindă. În 2012, Foundations of Life s-a mutat în locația sa actuală, iar Jeanne Whitely a trecut la normă întreagă, de la jumătate de normă. O dată cu mutarea, centrul a beneficiat de o încăpere în plus, special pentru ecografii și consiliere.

Serviciile disponibile pentru părinții din locația din districtul Hernando pot începe cu un test de sarcină gratuit, dar se extind dincolo de nașterea copilului.

Prin serviciile noastre ajutăm femeile și bărbații, să aibă o viață împlinită”, a spus Jeanne Whitely. „Noi credem că ceea ce ajută cu adevărat familiile pe care le deservim este încurajarea sănătoasă, educația și consilierea. Ne implicăm pe mai multe planuri, nu oferim doar ajutor financiar”.

În prezent, organizația Foundations of Life, care este afiliată misiunii caritabile a Eparhiei Catolice din St. Petersburg, funcționează în șapte locații, care deservesc 25 de districte din Florida, cu cinci locații de centre de ajutor în sarcină și două birouri de adopție. De asemenea, organizația deservește femeile care trec prin trauma post-avort prin intermediul programului Project Rachel.

Jeanne Whitely consideră că integrarea persoanelor sprijinite în comunitate ajută la realizarea acestui obiectiv și contribuie la creșterea stabilității.

Familiile pe care le deservim știu că lucrurile pe care le primesc sunt în totalitate donate de către o comunitate care vrea să le ajute, astfel încât acestea să simtă că fac parte dintr-un grup mai mare de oameni, care trece dincolo de zidurile organizației noastre”. „Toată lumea este dornică să contribuie și, de obicei, familiile pe care le ajutăm vor să ajute la rândul lor familii care sunt în aceeași situație cum au fost și ele.”

În plus, trimiterile pe care centrul le primește de la instituții naționale și locale ajută fundația să-și dezvolte viziunea pro-viață. Organizația funcționează ca un nod de rețea, un hub, care conectează femeile și familiile care ajung la departamentele locale de sănătate, oficiile de șomaj cu ajutorul material – sub formă de scaune auto, locuințe și WIC (Program Special pentru Suplimentarea Nutriției pentru Femei, Bebeluși și Copii).

Jeanne Whitely speră să crească portofoliul de servicii cu un program de paternitate în anul următor.

Suita completă de servicii pe care centrul Foundations of Life o are la dispoziție este esențială în lupta pentru viață din regiune. O căutare în Pagini Aurii pentru clinicile de avorturi din Tampa Bay, de exemplu, care are 2,8 milioane de locuitori, afișează 17 locații.

Grație organizațiilor de tipul Foundations of Life, care deține și Centrul de ajutor în sarcină Knight’s Women’s Center, situat chiar lângă o clinică de avort din Tampa, în prezent sunt de fapt mai multe opțiuni pro-viață, 27, în conformitate cu Heartbeat International’s Worldwide Directory of Pregnancy Help, în zona Tampa Bay, în comparație cu cele 17 clinici de avort.

Este foarte important că ajutorul și resursele noastre sunt la îndemână în cadrul comunității”, a spus Jeanne Whitely. „În mod regulat, Centrul Knight’s Women’s Center are cliente care ajung aici deoarece căutau o clinică de avort în zonă și GPS-ul lor le-a condus la noi din întâmplare. Noi glumim pe seama GPS-ului în aceste cazuri, ca fiind ‘God’s Positioning System’ (Sistemul de Poziționare al lui Dumnezeu).”

Amintindu-și despre o astfel de mamă gravidă care a ajuns în chip minunat la centru, Jeanne Whitely povestește că aceasta nu a reușit să găsească clinica de avort, așa că a decis sa vină în biroul ei.

Avea deja trei copii cu handicap, se lupta cu dependența de droguri, avea două sau trei avorturi anterioare și, peste toate acestea, mama și soțul ei puneau presiune asupra ei pentru a avorta copilul cu care era acum însărcinată”. „Toată lumea din viața ei a încercat să o îndrume spre un alt avort. Dar Dumnezeu a adus-o la noi și, datorită programului de consiliere, de dezvoltare prenatală și de educația părinților în sarcină și sprijinul pe care i l-am putut oferi, ea și-a continuat sarcina. A dat naștere la un copil sănătos, care nu are nici un handicap.”

Astfel de cazuri ne confirmă scopul pentru care suntem aici și pentru care facem ceea ce facem”, a spus Jeanne Whitely.

Dacă putem ajuta doar o singură femeie, oferindu-i încurajarea și speranța de care are nevoie să vadă că ea merită mai mult decât ceea ce i se spune de către cultura pro-avort, chiar și de cei din jurul ei, și o ajutăm să vadă că avortul nu este singura alegere pe care o are – este suficient pentru noi.”

Sursa: Pregnancyhelpnews.com

Preluat de pe alexandranadane.ro

Share

Ce te face să fii pro-viață? Sute de răspunsuri din America (3)

ase

Continuăm traducerea răspunsurilor la întrebarea „Ce te face să fii pro-viață?”, venite pe pagina de Facebook a organizației Human Coalition.

Întrebarea a fost pusă printr-un banner postat luni, 3 octombrie 2016, și a făcut ca sute de americani să posteze comentarii în care arată motivele pentru care sunt pro-viață. Majoritatea comentatorilor sunt femei care au făcut avort și au cunoscut ce înseamnă trauma post-avort, femei care au fost în criză de sarcină și au născut copilul sau părinți care au adoptat imediat după naștere un copil al unei mame care nu a putut să îl crească și a refuzat avortul.

Răspunsurile lor sunt binevenite, pentru că au curajul să spună argumentele de bun simț pentru care atitudinea pro-viață este firească. Între ele: omul este om din momentul concepției, copiii în primele luni ale vieții sunt cele mai vulnerabile ființe umane, adopția este o alternativă eficientă la avort, avortul rănește femeia, trăirea în negare nu anulează trauma.

În România sunt foarte multe persoane pro-viață care nu au curajul să își spună public opiniile. Sperăm că aceste mărturii vor ajuta și în această direcție. Dacă doriți să o faceți, vă rugăm să ne scrieți pe adresa studentipentruviata@gmail.com.

 Amy Bonacorsi Zoque Amy Bonacorsi Zoque: Când eram în colegiu eram pro-alegere. Chiar luasem parte la o dezbatere pe această temă. Dar, într-o zi, la un curs de biologie despre dezvoltarea ființei umane, am urmărit un avort. Am avut o revelație instantanee. Nu voi putea uita niciodată ce am văzut atunci. M-am gândit: dacă mai multe femei ar cunoaște stadiile dezvoltării intrauterine și ce se întâmplă de fapt în timpul unui avort, mult mai multe ar refuza să îl facă. Femeile au nevoie să fie sprijinite pe întreaga durată a sarcinii, nașterii și creșterii copiilor. Dacă acestea nu s-ar simți singure și ar avea sprijinul necesar din partea societății, atunci mult mai  multe ar fi pro-viață și și-ar naște copiii. Oamenii luptă pentru copaci, animale și drepturile omului…Ce-ar fi să luptăm pentru cei care nu au voce să se apere singuri… bebelușii din uter?

Tyler Cotten: Am fost pro-viață înainte să devin mamă, însă, odată ce am văzut cum e să ții un bebeluș în burtică, apoi pentru a doua oară, nu înțeleg cum ar putea cineva să-și avorteze copilul. Femeile sunt foarte vulnerabile pe timpul sarcinii și sunt mințite în legătură cu opțiunile pe care le au. Știu atâția oameni care nu pot avea copii și ar dori să adopte orice copil ,,nedorit”.

Jackie Smith: Sunt un copil al Lui Dumnezeu. Cu toții suntem. Am fost creați de un Creator divin, un Dumnezeu care ne știa încă din prima clipă a existenței noastre, un Dumnezeu care are planuri minunate pentru noi, în timp ce diavolul încearcă să ne îngreuneze inimile și să răspândească răul în lume, dar cu mine nu îi va merge. Fiecare dintre noi a fost creat cu un scop minunat, cu toate astea, nu toți primim șansa să îl și atingem…

Marielena Del Calvo Rodriguez Marielena Del Calvo Rodriguez: Am adoptat o fetiță de o săptămână, a fost o bucurie nespusă, atât pentru mine, cât și pentru întreaga familie. Am răsfățat-o până la refuz, cu toate că avea o cameră frumoasă, dormea în camera mea. Cred că prezența ei în viața mea m-a relaxat într-atât încât am născut o fetiță după câteva luni, la 40 de ani. Cred că prima mea fetiță mi-a adus-o pe cea de a doua, și le iubesc pe amândouă atât de tare, cu toate că, trebuie să recunosc, am răsfățat-o pe prima mai mult, poate tocmai pentru că a fost prima. Acum am 2 fete și 6 nepoței.

Malinda Bean Gallant: Sunt pro-viață. Sunt, întâi de toate, creștină și respect cele 10 Porunci (în cazul acesta, ,,Să nu ucizi.”). Dar, în 1972, când aveam 16 ani, avortul era ilegal. Părinții m-au dus la New York și m-au obligat să avortez. Când am intrat în clinică, ne-am trezit într-o sală de așteptare foarte luxoasă. Dar, când m-au luat să ucidă copilul (mama nu avea voie să intre cu mine), atmosfera era cu totul diferită. Sala de pruncucidere avea sticle mari precum niște ulcioare pentru apă de-a lungul peretelui, sânge pe jos și o masă de examinare cu suporturi pentru picioare. Am fost țintuită de masă în timp ce mi-au introdus un furtun de aspirare în vagin și mi-au aspirat bebelușul. Când am țipat, mi s-a spus să tac. După această experiență terifiantă, am intrat în depresie și aproape m-am sinucis. Nu voi uita niciodată ce s-a întâmplat, nici pe copilașul meu.

Elayne Rutledge Elayne Rutledge: De ce sunt pro-viață? Adevărul simplu este că viață începe de la concepție, când acele două celule producătoare de miracole se întâlnesc. Miracol dumnezeiesc! Am 77 de ani, sunt căsătorită de 59 de ani, am 3 copii, 9 nepoți și 2 strănepoți nemaipomeniți. Pur și simplu nu pot gândi cum ar fi ca vreunul dintre acești minunați membri ai familiei mele să nu se fi născut…

Delilah Jenks Delilah Jenks: Copiii nenăscuți sunt oameni de la bun început. Ar trebui protejați încă din uter, nu numai după ce se nasc. Când omori un copil, nu ai de unde să știi că nu ucizi un geniu. Nu știi ce a vrut Dumnezeu pentru ei. Ar fi putut fi unii dintre cei trimiși să distrugă bolile fatale ale umanității. Și n-ai de unde ști că nu te vei îmbolnăvi. Acesta este OMOR!

Rosemary Kehoe Rosemary Kehoe: Bebelușii sunt minunați și inocenți. Și nici nu mai există stigma pentru copiii din flori care era acum 50 de ani. Dă-i naștere, dă-l spre adopție…dă-le șansa la viață…Steve Jobs este unul dintre copiii care nu au fost avortați, ci dați spre adopție. Gândește-te bine!!!

Baggins Kgb Baggins: Niciodată nu mi s-a vorbit despre astfel de lucruri. Apoi m-am trezit în situația aceea nenorocită în care ,,iubitul” îți oferă bani să scapi de el, așa că m-am programat, însă Domnul s-a îndurat și am pierdut sarcina cu o zi înainte. Am început să mă simt apropiată de copilul pe care l-am pierdut. Voiam să fiu mamă și îmi era dor de copil. Am început să aflu mai multe despre ce ar fi urmat să fac, iar disperarea mea s-a transformat în agonie – cum să-i fac așa ceva unui copil! Cred că Dumnezeu a vrut să mă scutească de o astfel de culpă, dar totuși cred că aș fi făcut-o, pentru că nu aveam pe nimeni în viața mea pe atunci care să-mi propună contrariul. Până azi și până la ultima suflare am vorbit și voi vorbi oricui, și într-o zi voi face o rugăciune în liniștea unei privegheri și voi spune luminatele cuvinte ale Domnului despre bebeluși și copii, că sunt făcuți spre laudă. Că ei sunt mici părticele de rai trimise de Dumnezeu prin marea sa iubire și atotputernicie în acest întuneric prin lumina Fiului Său, Iisus Hristos, și că ni-i înmânează ca pe niște mici miracole, pe fiecare dintre ei.

Karen Kettering Karen Kettering: Copiii sunt un dar de mare preț, niciodată nu mi-am pus altfel problema. Când spermatozoidul întâlnește ovulul, gata! Un copil! Atât de simplu. (Avortul oprește bătăile unei inimi, ceea ce înseamnă a ucide, însă unele nu se opresc, continuă să bată până se nasc.

Deanna March Deanna March: Am făcut un avort pe la 20 de ani. La scurt timp după aceea, mă uitam la TV și am ascultat niște oameni pălăvrăgind prostiile alea despre sarcină planificată, scoțând saci de gunoi plini de copii morți, și am căzut în genunchi, în lacrimi, iar  Sfântului Duh a sădit în inima mea convingerea că avortul e crimă de atunci și voi fi mereu o voce pentru copiii nenăscuți!

Share

Ce te face să fii pro-viață? Sute de răspunsuri din America (1)

ase

O întrebare pusă printr-un banner postat luni, 3 octombrie 2016, pe pagina de Facebook a organizației Human Coalition a făcut ca sute de americani să posteze comentarii în care arată motivele pentru care sunt pro-viață.

Majoritatea comentatorilor sunt femei care au făcut avort și au cunoscut ce înseamnă trauma post-avort, femei care au fost în criză de sarcină și au născut copilul sau părinți care au adoptat imediat după naștere un copil al unei mame care nu a putut să îl crească și a refuzat avortul.

Răspunsurile lor sunt binevenite, pentru că au curajul să spună argumentele de bun simț pentru care atitudinea pro-viață este firească. Între ele: omul este om din momentul concepției, copiii în primele luni ale vieții sunt cele mai vulnerabile ființe umane, adopția este o alternativă eficientă la avort, avortul rănește femeia, trăirea în negare nu anulează trauma.

În România sunt foarte multe persoane pro-viață care nu au curajul să își spună public opiniile. Sperăm că aceste mărturii vor ajuta și în această direcție. Dacă doriți să o faceți, vă rugăm să ne scrieți pe adresa studentipentruviata@gmail.com.

Iată traducerea primelor 8 comentarii.

Mary West: Sunt o femeie în vârstă de 66 ani. Am fost adoptată la 8 luni de doi oameni minunați. Am avut o copilărie extraordinară și nu aș fi putut fi iubită mai mult. Ambii părinți au trecut la cele veșnice acum, dar nu trece o singură zi fără că eu să nu îi mulțumesc lui Dumnezeu pentru ceea ce am avut și am. Fratele meu, care a decedat și el, a fost adoptat, de asemenea. Părinții mei mi-a dat o plachetă pe care scrie „Nu ești carne din carnea mea, nici os din oasele mele, dar, în mod minunat, ești din mine. Să nu uiți niciodată, pentru nici un minut, că nu ai crescut sub inima mea, ci în ea”.

Christine Woodard: Nu m-am gândit cum sunt, pro-viață sau pro-avort, până când am fost agresată sexual și am rămas însărcinată. Toată lumea a presupus că voi face avort. Dar pur și simplu eu nu am putut! Am încredințat copilul spre adopție și, când mă gândesc la viața lui și cât de minunat este, cât de minunat este acest copil, izbucneasc în plâns. Povestea ar fi fost foarte diferită și, deși modul în care acest copil a fost conceput a fost groaznic, copilul este o binecuvântare și există un motiv pentru care el este în această lume, indiferent de modul în care a apărut! Acum sunt atât de pasionată de a fi pro-viață, încât spun tuturor povestea mea de viață atunci când pot… Fiecare copil merită să trăiască și poate fi mai greu pentru tine să dai viață în anumite circumstanțe, dar, la sfârșitul zilei, copilul tău ar trebui să fie mai mult important decât sentimentele tale… Și sunt atât de mulți oameni care s-ar bucura să adopte…

Elisa Rosa: Avem 15 ani. El era abuziv emoțional și a avea o istorie întreagă cu fete tinere. Testul a fost pozitiv. Am fost îngrozită la gândul că eu n-aș iubi copilul făcut cu el, dar am simtit ca nu voi fi niciodată în stare să trăiesc cu mine dacă aș fi făcut avort. Fiica mea are acum 6 ani și de fiecare dată când mă uit la ea îmi amintesc de ce sunt pro-viață – pentru că eu o iubesc din toată inima.

Anne Cooper: Am făcut un avort în prima sâmbătă din luna decembrie 1975. Prin rugăciunea altor femei, m-am vindecat emoțional la câțiva ani mai târziu. În urmă cu aproximativ 10 ani, o femeie care este extrem de apropiată de mine era într-o clinică de avort locală, înaintea unui avort pe care tocmai îl plătise integral. Dintr-o dată, ea a ales să plece de acolo. Fiica ei este absolut cea mai frumoasă, creativă, plină de bucurie și iubitoare de viață fată pe care am întâlnit-o vreodată în viața mea.

Debby Johnson: Am adoptat-o pe fiica mea cu 33 de ani în urmă și mă rog întotdeauna pentru mama ei biologică, care a ales să o nască.

Sheila Dethrow Campbell: Aveam 15 ani. „Iubitul” meu a făcut dragoste cu mine, s-a căsătorit cu mine (am divorțat 6 ani mai târziu) și, cu susținerea părinților și ajutorul celui de-al doilea soț, am crescut un băiețel simpatic. El are acum 40 de ani, este soț și tată, a făcut masterat în agronomie. Sunt foarte mândră de el și de influența pozitivă pe care o are prin cariera sa și prin coaching-ul pentru copii și alte binefaceri pe care le face în societate. Lumea este mai luminoasă cu el în ea. Sunt atât de recunoscătoare părinților mei că nu au crezut în avort, când eram prea mică pentru a lua decizii despre sarcină. Vorbesc cu alte femei care au făcut avort… ele au regrete și au ochii înlăcrimați și se gândesc la datele la care copilul lor ar fi fost născut. Ele plâng pierderea copilului, chiar dacă nu a fost decizia lor. Sunt decizii luate de către părinți și cadre medicale, care nu vor să să cunoască efectul acestei decizii. E atât de trist. Nu este o alegere. Este o ucidere clară, la care închidem ochii.

Diane Sweeney: Am o fiica adoptivă și sunt cu adevărat recunoscătoare mamei ei biologice.

Lisa Anne Long: Era în 1977, în Fort Lauderdale. Aveam 17 ani, iar testul a fost pozitiv. Din fericire, epoca luminată răsărise deja și, de mai mulți ani, lumea se trezise și oferise femeilor libertatea de alegere. Am crezut în ea cu toată inima mea; îmi convenea, pentru că atunci când mă confruntam cu rezultatul inevitabil al propriei mele promiscuități, aveam nevoie să cred în ea.

Angajamentul meu pentru „drepturile femeilor” (ale mele) m-a purtat pe ușa unei clinici de avort. Am fost ușurată când singura consiliere pe care am primit-o a constat în două întrebări. Câți bani am și ce formă de contracepție am folosit?

Am luat cu recunoștință Valium oferit și m-am agățat cu toată puterea mea de luminata mea „alegere” neinformată atunci când m-am întins pe masă. După ce ușurarea pe care o așteptam nu a venit, un sentiment sâcâitor că poate, doar poate, am făcut ceva într-adevăr groaznic a început să apară în mine.

Am plecat de la clinică hotărâtă să astup gura acelui sentiment cu marea pătură numită libertatea de alegere. Pe măsură ce timpul, a trecut îndoielile mele au fost înăbușite de retorica feministă a justificării, negării, a jumătăților de adevăr și de o agendă politică pasionantă.

Câțiva ani mai târziu, am fost rugată să particip la un forum cu privire la avort, unde era posibil să existe și unele dezbateri. Până în acest moment eram sigură că nu pot fi intimidată, deoarece activitățile mele pro-avort au băgat la fund toate îndoielile mele, și eram convinsă că sunt în siguranță, la înălțime, din punctul de vedere al standardelor morale. La urma urmei, toți, de la Jimmy Carter la Dan Rather susțineau același lucru ca și mine.

Înainte de a începe forumul, luminile s-au estompat, și cineva a anunțat că un scurt film despre un avort în primul trimestru va fi difuzat. Asta e bine, mi-am zis, că așa o să vadă oamenii că vorbim doar despre o bucată de țesut.

Imaginea de pe ecran s-a focusat și acolo, înaintea mea, era o persoană mică, cu brațe și picioare și formă de om. Acesta a fost un simplu avort la 10 săptămâni, a spus naratorul. Înainte de a mă putea gândi sau a-mi întoarce privirea, un tub ca de aspirator a apărut pe ecran, a fost pornit, iar părțile corpului au început să fie dezmembrate în mod eficient și apoi micuța formă a dispărut. O groază absolută și o durere copleșitoare au izbucnit din lăuntrul meu. (Avortul meu a fost efectuat la 10 săptămâni.) M-am simțit rău, trădată și furioasă.

Un vechi proverb spune că adevărul doare și, Doamne, cât doare!, pentru că, într-un singur moment îngrozitor, mi-am dat seama că toată raționalizarea, justificarea, vorbele, vorbele, vorbele nu pot niciodată să facă să dispară adevărul elementar de pe ecran, că acei copii mor – că copilul meu a murit într-un avort.

De asemenea, mi-am dat seama cât de complet falsă din punct de vedere intelectual am fost atunci când am apărat ceva despre nu am știut nimic cu adevărat. Din acel moment, am devenit o persoană care își amintește în primul rând acele părți ale corpului care plutesc și rapiditatea cu care ele au fost eliminate.

Am ajuns să înțeleg că „alegerea” de a comite crima a fost tot ce clinica și personalul medical aveau să îmi să ofere mie, căci altfel nu ar mai fi acolo pentru mine sau pentru oricare dintre celelalte femei exploatate pe care le cunosc, care au răni fizice, emoționale și / sau psihologice.

Atât timp cât operatorii clinicilor pot continua să ocolească adevărul și să convingă pe alții că este vorba despre alegere și nu despre uciderea copiilor, femeile vor continua, cu ignoranță, să sporească afacerile prospere ale clinicilor de avort în detrimentul vieții copiilor lor și în detrimentul propriei lor sănătăți emoționale și fizice.
Începând cu Roe vs Wade, au fost date legile cu privire la legalizarea avortului prin minciuni, înșelare și obliterarea adevărului. Milioane de oameni și-au pierdut viața, pentru că femeilor tinere nu li s-a spus nici măcar cele mai elementare lucruri despre dezvoltarea fetală sau posibilitatea complicațiilor fizice ale avortului. O problemă medicală sau chiar moartea, care pot să apară și apar în timpul acestei proceduri chirurgicale invazive, nu sunt menționate niciodată.

Săptămâna trecută m-am dus cu câinele meu, un Springer Spaniel, la medicul veterinar. Doctorul mi-a spus că are nevoie de o operație și, cu politețea firească, pe lângă faptul că asta e prevăzut de legile statului, m-a informat în detaliu cu privire la procedură, la complicațiile posibile și la potențialele probleme care ar putea apărea în timpul operației sau după aceea. Ei bine, cu tot respectul pentru cele drăgălașele ființe cu blană și cu patru picioare, un Springer Spaniel nu este o femeie; și totuși câinele meu este mai respectat, conform legii, decât mine.

Thomas Jefferson a spus „Grija pentru viața și fericirea oamenilor și nu distrugerea lor sunt singurul obiect legitim al unei bune guvernări.”

Dumneavoastră, doamnelor și domnilor, aveți dreptul și, mai mult, responsabilitatea de a respecta și de a proteja tinerele fete și femei, asigurându-vă că li se spune adevărul. Deciziile bazate pe înșelăciune pot să determine și determina durere și suferință peste măsură.

Vă rugăm să nu permiteți ca acest lucru să continue.

Depoziția mea în fața Senatului Floridei la dezbaterea legii „Womens Right to Know” (Dreptul femeilor la informare).

Share

Descarcă de mai jos foto profil/cover FB și pancarte Marșul pentru Viață:

Donează

RO25BTRLRONCRT0V17367901 - LEI RO10BTRLEURCRT0V17367901 - EURO RO50BTRLUSDCRT0V17367901 - USD
BANCA TRANSILVANIA, SUCURSALA LIPSCANI, BUCUREŞTI

Arhivă Blog